Iarna

Într-o noapte liniştită,
Din decembrie pornită,
Un frig rece a pornit,
Pe sătucul liniştit.

Zarvă mare se făcuse,
Hornurile tot afumau

Frig

Astăzi m-am trezit dimineaţă. Şi cum am fost eu aşa matinal, primul lucru pe care l-am făcut a fost să beau cafeaua ieşind un pic pe la scară. Atunci am luat contact cu el. Cu frigul. Cred că am simţit prima adiere iernatică din toamna asta. Am simţit mirosul iernii care vine, îmbrăţişând romantismul trist al toamnei plină de covoare înfrunzite. Deci da, vine iarna. Urmează ca toate frunzele copacilor să cadă înainte de a vedea şi roşu prin păduri, hainele groase se vor aşeza pe noi ca şi covorul de frunze pe pământul îngheţat.

Observ acum că şi vântul începe să bată uşor aducând acel miros de iarnă, de alb, de curat. Adică de zăpadă.

Azi e şi ziua unei colege şi prietene, şi cu ocazia revenirii mele în posturi, îi urez la mulţi ani Mădă!

Spatele blocului meu

Azi am început să citesc o carte… O carte virtuală pe calculatorul meu. Mi-ar fi plăcut sa o citesc fizic, adică să fie o carte cu foi,  sa dau pagina, însă asta am la dispoziție asta citesc 🙂 ,   dar nu ăsta e subiectul posului meu.
Într-o pauză de la citit am ieșit pe balcon să iau un pic de aer fumând o țigară (mai și fumez câteodată, din păcate…. dar nici ăsta nu e subiectul postării). Pe balcon fiind am ieșit pe geam. Copacii din spatele blocului meu au crescut mult… Sunt acum mari…

Ploaia…

by iullyan

Ploaia plouă-ncet afară
Somnoros eu ies pe geam
Privesc ploaia amară
Care plouă-ncet afară.

Pomii ploaia o-ntâmpinară
Este toamn-afară
Şi-un sfârşit de vară
Ce viaţa ne-o-nseninară

Vino, să ne plimbăm în ploaie
S-ascultăm cântecul ei
Şi să nu mai stăm în odaie
Hai să ne udăm în ploaie…

Toamna

Soarele a obosit.
Dup-o vară caldă,
Toamna a sosit!
Şi nimeni nu se mai scaldă
În raze de vară.

Păsărele cu voci calde
Ce la geam îmi tot cântau,
Cu tonuri de smaralde
Ce viu alunecau
Acum cântă la alt geam.

Vântul mângâietor de vară
Acum el rece este
Cu-n vânt grăbit de toamnă
Înlocuit el este.

A venit toamna,
Se-numără bobocii!

După ploaie

(by iullyan, from Phlo )

După ploaie parcă mă trezsc mai uşor;

După ploaie simt iarba cum revine la viaţă

După ploaie, parcă simt un dor

De viaţă plin să mă intorc în piaţă

Din lume să prind un pic de viaţă.

După ploaie toţi revenim la viaţa, simţim viaţa, şi apa primorială să se scurgă pe frunţile noastre, hrănindu-ne mintea, trupul, şi spiritul. După ploaie primim energie de la natură, transformându-ne din trişti şi pesimişti acordându-ne o picătură de poftă de viaţă.

Îţi mulţumim ţie, ploaie!