Oare murim?

Toţi ne naştem, şi o viaţă ducem,
Cărând în spate a vieţii povară,
Dar când vine vremea, cu toţii ne ducem.
Lăsând deoparte munca de la vară.

În urma noastră ce rămâne oare?
Rămâne viaţa, clipa, plimbarea de seară?
O mică amintere în a ta minte doară?
Sau a noastre scrieri, ca un pierde-vară?

Cred că nimic din astea nu păstrează însă
Miile de gânduri ce-n viaţă-adunăm
Toate se duc ca flacăra aprinsă
În vânt lumânarea când abandonăm.

Nu, n-am să mor!

Stare de nesomn

by iullyan

Vreau să am totul,
Că nu am nimic,
Dar nu vreau nimic
Nu vreau totul.

Dau din coate,
Încerc să mă ridic,
Când pot să mă ridic
Vreau să cad, că sunt prea mic.

O floare de primesc,
Tu meriţi totul,
Eu nu te iubesc,
Însă vin cu tortul.

Lumea asta-i tare mică
Precum ochişorii tăi.
Însă-i mare, nu e mică
Dar ce puii mei?

Vorbe-n vânt sunt aruncate,
Vântul le duce pe toate,
Visele, somnul, speranţa,
Le ridică, trage clanţa.

Ploile, vântul, lumina,
Soarele, zâmbetul, calea
Ne ridic-adrenalina,
Ducând în depărtare jalea.

Mii de gânduri mă-nconjoară,
Însă eu aş vrea să dorm
Şi să pun geană pe geană
Să vă spun un “Somn uşor”.

Noapte bună, dragii mei,
O să ne vedem cu dor
Peste-o zi, două, sau trei
Eu vă spun: “Somn uşor

Ţinta

by Iullyan

Unde ţinteşti?
Spune-mi cine eşti!
Care e ţinta ta
În lumea asta rea?

Cu toţii avem ţinte
Cât mai sus cuprinse
Luna este ţinta mea
Că pe ea s-ajung aş vrea

Cu cât mai sus ţinteşti,
Cu cât mai mult doreşti
Aia o să primeşti.

Cu cât eşti mai pesimist
Şi umbli toată ziua trist
Cu-atât nu vei evolua
Şi vei spune că lumea-i rea.