Oare murim?


Toţi ne naştem, şi o viaţă ducem,
Cărând în spate a vieţii povară,
Dar când vine vremea, cu toţii ne ducem.
Lăsând deoparte munca de la vară.

În urma noastră ce rămâne oare?
Rămâne viaţa, clipa, plimbarea de seară?
O mică amintere în a ta minte doară?
Sau a noastre scrieri, ca un pierde-vară?

Cred că nimic din astea nu păstrează însă
Miile de gânduri ce-n viaţă-adunăm
Toate se duc ca flacăra aprinsă
În vânt lumânarea când abandonăm.

Nu, n-am să mor!

Anunțuri

2 comentarii

  1. te rog, spune-mi ca ai zece ani

    • Răspunde-mi te rog, ce ţi se pare „de zece ani” în postul acesta?


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s