Copilul (part 1)


by Iullyan

Un copil uitat în noapte,

Îşi caută adăpost.

Peste un noian de ape

Ploaia vine zgomotos.

 

Singur, copilu’ stă-n ploaie

Ud, singur, şi plângând

Căutând acum o odaie.

Ca să-l apere de ploaie.

 

Gândul de singurătate

Îl înconjură încet.

Visele ce vin şi pleacă

Îl răcesc încet încet.

Va urma…

Reclame

Un comentariu

  1. Nice, şi totuşi cu urme de realitate. Mi-a amintit de fetiţa cu chibrituri.


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s